facebooktweeterpinterestgoogle+
graphbar
Logo
Home page (ro)A website  magyarul
Stil-de-viata

ALIMENTELE ŞI SĂNĂTATEA

NaturalPentru o viaţă sănătoasă avem nevoie de o alimentaţie echilibrată, un aport de lichide corespunzător şi un stil de viaţă activ. Noi în cele ce urmează vom vorbi câte ceva depre alimentaţie.
Desigur alimentaţia este un factor deosebit de important. Nu este corect să nu mâncăm sau să mâncăm doar anumite alimente, putem consuma orice dar cu cumpătare. Adică nu e vorba să nu bem cafea, să nu mâncăm alimente care nu sunt foarte sănătoase, important este să punem accent pe produsele sănătoase. "Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea" (Hipocrate). Este foarte adevarată acestă afirmaţie, dar important este că, totul depinde doar de noi înşine. Totate bolile îsi au originea în celulele noastre. Avem peste o sută de mii de miliarde de celule, care sunt ca nişte microuzine şi ele au nevoie de elemente nutritive pentru a se naşte, muri şi înlocui permanent. Aici vorbim de asa numită nutriţie a celulei, adică asigurarea compuşilor necesari pentru funcţionarea optimă a acestora. De de ce are nevoie celula ? Ei bine are nevoie printre altele de proteine, glucide, acizi graşi nesaturaţi, vitamine, minerale, fibre, antioxidanti. Deci pentru o funcţionare corectă a celulor nostre, aceste elemente sunt indispensabile, altfel ca la o maşină dacă nu-i dai uleiul bun cu timpul motorul se uzează. Şi aici apar problemele, deoarece alimentele îndrăgite de noi (hamburgher, îngheţată, pâinea albă, prăjelile, etc.) nu conţin nici pe departe necesarul de nutrienţi pentru celulele noastre. De exemplu temperatura ridicată a procesului de gătire duce la pierderea a 85 % din substanţele nutritive conţinute de alimente şi distruge în totalitate fermenţii. Deci este bine să mâncăm cât mai multe crudităţi. Şi să nu uităm, un element deosebit de important, este bine să mâncăm zilnic de 5 ori, adică să avem Mic dejun, Gustare, Prânz, Gustare, Cină. Este esenţial, mulţi cred că pot slăbi reducând alimentaţia, dar este fals deoarece, pe lângă faptul că îşi reduc aportul de nutrienţi care oricum în cazul alimentaţiei omului modern este si foarte scăzut, induce atitudinea creierului de a simţi foamea lucru ce duce la depozitări masive în cazul mâncatului rar şi redus. Deci creierul va intra într-o stare de avarie şi va depozita în mai mare măsura alimentele ingerate, având în vedere senzaţia de foamete care va domina deoarece persoana respectivă se privează de alimentaţie pentru a slăbi. Deci atenţie pentru cei care vor să slăbească. Mulţi nu consumă cina, este greşit organismul trebuie să-şi refacă rezervele consumate peste noapte, nemaivorbind de senzaţia de foame care va urma în timpul zilei şi ne apucăm şi mâncăm desigur alimente mai puţin sănătoase. Bun ajunsi aici, să vedem ce înseamnă toate aceste elemente nutritive şi la ce ajută:

• Proteinele

Proteinele – sunt esenţiale, sunt formate din lanţuri simple sau complexe de aminoacizi. Sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporţie de 50 % din masa uscată a acestora. La ce ajută – Sunt esnţiali pentru generarea şi refacerea masei musculare, şi prin aceasta contribuie la sănătatea sistemului osos. Este esenţial pentru producerea energiei. Este important pentru funcţionarea sistemului imunitar. Iată câteva dintre calităţile acestor substanăe organice importante. Ce alimente conţin aceste proteine ? De exemplu – ouăle, peştele, carnea albă, carnea roşie slabă, fasolea, seminţele, nucile leguminoasele, soia, etc. Apropo după cum se vede nu doar carnea are proteine, deşi eronat se spune „ consum multe protine mâncând carne” şi asta şi datorită faptului că proteinele din carne se absorb doar într-un procent de 25%-30%, pe când proteinele de sursă vegetală se absorb, atenţie, în procent de 80 %. Şi aici trebuie amintit în primul rând soia care conţine toţi aminoacizii esenţiali (dar atenţie la cantitatea consumată).

• Carbohidrati

Carbohidrati (glucidele) – sunt esenţiali deoarece reprezintă combustibilul organismului nostru. Dar atenţie, carbohidraţii albi (zahărul alb de exemplu) nu sunt indicaţi, e mai bine să consumăm carbohidrati bruni. Carbohidratii provin din surse vegetale, şi sunt rezerva de energie al acestora. Aici trebuie amintit un lucru important, muşchii şi creierul au nevoie de aceşti compuşi, pentru a-şi satisface nevoile de energie momentane şi de durată. Carbohidratii reprezintă combustibilul cu ardere rapidă ale corpul nostru. Şi încă ceva un gram de carbohidrati este egal cu aproximativ 4 kcalorii.

• Grăsimile

Grăsimile sau lipidele sunt substanţe organice în principal esteri ai glicerinei cu acizii graşi, numiţi gliceride, cu roluri importante în organism : ele sunt rezerve concentrate de energie, izolaţie termica, izolaţie împotriva şocurilor, solvent pentru transportul vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) furnizor de acizi graşi esenţiali, fără de care corpul nu poate funcţiona, ele nu pot fi produse de organism prin urmare trebuie introduse prin alimentaţie. Fără grăsimi este imposibilă sintetiza diferitelor substanţe, cum ar fi de exemplu hormonii (ex.testosteronul). Arderea grăsimilor produce aproximativ 9 calorii. Grăsimile sunt de două feluri saturate şi nesaturate, cele nesaturate sunt cele mai sănătoase iar cele saturate în special cele hidrogenate (margarina de exemplu) sunt mai puţin sănătoase, ele provin în general din surse animale. Surse de grăsimi nesaturate sunt: peştele, seminţele şi nucile de exemplu. Foarte importante sunt grăsimile Omega 3 si 6.

• Fibrele

Fibrele – Ce sunt ele ? Sunt o categorie de carbohidraţi proveniţi din alimentele de origine vegetală: cereale integrale, legume, fructe. Ei nu pot fi atacaţi şi digeraţi de enzimile existente în tubul nostru digestiv. La ce sunt bune ? Ajută la stimularea digestiei, reducerea nivelului de colesterol din sânge, prevenine cancerul de colon şi controlează glicemia. Fibrele alimentare reprezintă un balast, care se elimină odata cu restul reziduilor rezultate din procesul de digestie şi de fermentaţie intestinală. Sunt de două feluri: Insolubile şi Solubile. Cele solubile ajută la reducerea colesterolului şi se găsesc în fasole, linte, secară, leguminoase, fructe, seminţe nuci. Cele insolubile ajută sistemului digestiv. Fibrele insolubile se găsesc in pâinea integrală, cerealele integrale, pastele integrale, orez brun de exemplu. Fibrele asigură un bun tranzit intestinal, încetinesc procesul de golire a stomacului, încetinesc absorbţia carbohidraţilor în sânge, astfel asigurând un nivel constant al glicemiei. Ajută la menţinerea sănătăţii sistemului cardio-vascular.

• Vitaminele

Vitaminele: sunt compuşi chimici organici necesari în cantităţi mici pentru un organismul sănătos. Majoritatea vitaminelor trebuie obţinute din alimentaţie întrucăt nu pot fi sintetizate de către organismul uman. Ele au un rol esenţial în funcţionarea normală a organismului. Sunt multe, iată câteva dintre ele:
- Vitamina A (retinol, caroten) printre altele hidratează pielea, ajută la regenerarea celulelor şi la minimalizarea primelor semne ale îmbătrânirii. Vitamina A ajută la buna funcţionare a ficatului, creşte rezistenţa la infecţia cartilajelor, mucoaselor şi a pielii, ajută la adaptarea vizuală, la dezvoltarea normală a scheletului şi a smalţului dentar a tiroidei şi a altor organe, etc. Ea mai contribuie la reglarea somnului, a tensiunii arteriale, intervine în metabolismul proteinelor şi al sărurilor minerale, stimulează creşterea. Retinolul este deosebit de important pentru buna funcţionare a organelor vizuale. Sunt conţinute de exemplu în ouă, laptele, cerealele, morcovi, cartofi dulci, dovleac, ardei gras roşu, spanac, pepene galben, mango, broccoli.
- Vitaminele din complexul B ( B1 (thiamina); B2 (riboflavina); B3 (niacina, nicotinamida); B6 (piridoxina); B10; B11 (factori de creştere); B12 (cobalamina, cianocobalamina); B13 (acid orotic); B15 (acid pangamic); B17 (amigdalina); Bc (acid folic); Bt (camitina); Bx sau APAB ( acid para-aminobenzoic); colina; inozital; ajută la eliberarea energiei din alimente (carbohidraţi şi grăsimi), susţine metabolismul energetic, ele sunt importante pentru sistemul nervos, sistemul imunitar. Au rol in sinteza proteinelor, glucidelor, lipidelor, fierului, totodată au rol în oxidoreducerea celulară, etc. Sunt conţinute de exemplu în: stridii, carne, fasole uscată, portocale, germeni de grâu, pâine, cereale, unt de arahide, produse lactate, peşte, broccoli, nuci, ouă, rinichi, orez, soia, alune.
- Vitamina C (Acidul ascorbic) este în primul rând un antioxidant, stimulează producţia de colagen, susţine sistemul imunitar, participă la sinteza hormonilor glandelor suprarenale, etc. Interesant este că Kiwi conţine mai multă Vitamina C decât portocalele, dar campionul pare a fi pătrunjelul care, incredibil conţine toate elementele nutritive pe care le cunoaştem. Mai sunt conţinute de exemplu în broccoli, ardei gras, conopidă, căpşuni, lămâie.
-Vitamina D (calciferol, viosterol, ergosterol) – Intervine în absorbţia calciului împreună cu magneziul, contribuie la buna funcţionare a tiroidei, paratiroidei şi hipofizei, contribuie la metabolismul magneziului, a fierului şi a hidrocarburilor. Este conţinut printre altele în carnea de somon, iaurt, cereale, tonul în ulei, laptele de vacă sau soia, etc.
- Vitamina E (tocoferol). Este un bun antioxidant, protejează pielea de deshidratare, intervine în metabolismul grăsimilor, al fosforului al calciului, ca şi în sinteza proteinelor, limitează producerea de colesterol, controlează eliminarea apei din organism, previne îmbătrânirea celulelor, întăreşte şi protejează inima şi arterele împotriva aterosclerozei, fortifică musculatura şi tesutul conjunctiv, funcţia sexuală şi capacităţile mintale, are efect diuretic şi hipotensiv, reduce ritmul procesului de îmbătrânire, etc. Este conţinut de exemplu în avocado, cereale fortificate, seminţe de floarea soarelui, nuci, pasta de tomate etc. Desigur aici ar mai fi multe de scris, dar mă opresc aici cu enumerarea vitaminelor pentru a nu deveni prea tehnic şi plictisitor. Să mai vorbim puţin şi despre minerale, oxigen si apa.

• Minerale - Cuprul, Potasiul, Cromul, Magneziul, Zincul

- Cuprul – este un element esenţial pentru producerea energiei.
- Potasiul – intervine in echilibrul hidric al organismului.
- Magneziul intervine în echilibrul electrolitic al organismului.
- Cromul este un microelement esenţial pentru reglarea naturala a glicemiei.
- Zincul este esenţial pentru sistemul imunitar.

• Oxigenul

Oxigenul - este un alt elment deosebit de important pentru nutriţia celulară. Poate este cel mai important, fără mâncare şi apă putem trăi câteva săptămâni dar fără oxigen nu se poate, am muri într-un minut. Este nevoie de oxigen în special pentru respiraţia celulară.

• Apa

Apa - toate reacţiile biochimice ale organismului au nevoie de apă, în treacat fie spus, organismul nostru este într-un procent de 70% constituit din apă. Este ideal să consumăm zilnic 2 - 2,5 l da apa, sau 6-8 pahare. Apa ajută la: digestia alimentelor, dizolvarea substanţelor nutritive din hrană, transportul în celule, aici fiind metabolizate, apoi: rezidurile sunt transportate la organele de eliminare: rinichi, intestin gros, piele, plămâni. Menţine constantă temperatura corpului, metabolizează şi elimină toxinele, asigură funcţionarea ţesutului muscular, întreţine funcţionarea normală a inimii şi circulaţia sângelui, asistemului osos, a ţesutului cerebral şi a sistemului nervos.
Şi aici m-aş opri deoarece obiectul nostru este de a da sfaturi pentru o nutritie corectă şi nu dorim să vă plictisim cu detalii tehnice, aşa cum am amintit şi mai sus. Cred ca şi prin aceste exemple ne-am dat seama cu toţii, cât de importantă este să asigurăm aceste elemente pentru organism. Dar înainte de a trece la alimente ar mai fi ceva legat de alimentaţie - Nu este totuna cum mâncăm adică ce şi când şi cum.

• Antioxidanţii

Antioxidanţii sunt esenţiali organismului. Antioxidantii sunt compuşi chimici cu capacitatea de a inhiba oxidarea altor substansţe. Procesul de antioxidare este determinat de dozări minore, deci cantităţile de antioxidanti sunt mult mai mici, chiar infime faţă de cantitatea de substanţă supusa oxidării. Antioxidantii sunt în special substanţe de origine naturală, compuşi chimici vegetali. La ce ne ajută ? Ei bine aceşti compusi ne ajută în lupta organismului împotriva radicalilor liberi. Radicalii liberi sunt produsi rezultaţi în urma metabolismului organismului şi care au efecte negative asupra celulelor şi grăbesc îmbătrânirea. Radicalii liberi sunt răspunzători de multe boli, printre care se evidenţiază cancerul. Mai nou pentru a quantifica cantitatea de antioxidanti conţinuţi în alimente, s-a stabilit aşa numitul coeficient ORAC (Oxigen Radical Absorbance Capacity = capacitatea de absorbţie a radicalilor liberi ai oxigenului). De remarcat că pe această scală nu există nici un aliment de origine animală şi este interesant faptul că pe primele locuri se află condimentele. Click aici pentru alte detalii despre antioxidanţi.


Meniu conţinut
FOCUSNET.RO
Redactor
Copyright © 2017 www.focusnet.ro Developped by Jermendy Zoltan
facebooktweeterpinterestgoogle+